Satul pe care Constantin Brâncuşi l-a făcut celebru, Hobiţa, se află în centrul unei noi expoziţii temporare la Art Safari, care se va deschide miercuri, 1 mai, şi care poate fi văzută până în 19 mai. Expoziţia „Acasă la Brâncuşi” este realizată în parteneriat cu Muzeul Naţional al Ţăranului Român şi va prezenta publicului piese etnografice, dar şi fotografii documentare rare din colecţia Academiei Române.
Program pentru toată familia la Art Safari, în mini-vacanţă
Art Safari este deschis zilnic între 12:00 şi 21:00, în perioada 1-5 mai. Biletele pot fi achiziţionate online sau direct de la intrare. De asemenea, în fiecare zi au loc ateliere de creaţie pentru copii (cu tematică de vacanţă, de la încondeiere ouă de Paşti la opera lui Brâncuşi), în intervalul 12:00-13:30. Biletele sunt disponibile online sau la intrare.
Universul lui Brâncuşi, evocat prin obiecte şi fotografii rare
Expoziţia „Acasă la Brâncuşi” evocă rădăcinile lui Brâncuşi printr-un interior de casă gorjeană din Hobiţa, recompus în Art Safari cu o serie de obiecte de mobilier din patrimoniul Muzeului Naţional al Ţăranului Român. Fotografii cu caracter documentar din colecţia Academiei Române întregesc expoziţia.
De altfel, Constantin Brâncuşi este prezent printre personalităţile din „Istoria României în 100 de portrete”, curator: Cornel Ilie, expoziţie ce poate fi văzută la Art Safari până pe 28 iulie. Sculptorul este evocat printr-o serie de fotografii, printre care şi un portret de Man Ray, un bust, dar şi o serie de obiecte personale, toate din colecţii private: o valiză franţuzească de voiaj, folosită de Constantin Brâncuşi în celebrele călătorii spre Statele Unite, vesta de lucru a sculptorului, un costum de zi din trei piese, purtat de Constantin Brâncuşi în perioada pariziană (marca Sleator & Carter), un costum de seară din trei piese, purtat de Constantin Brâncuşi în perioada pariziană (marca Sleator & Carter), un pardesiu Burberry's (azi, Burberry), posibil folosit ca haină de lucru, pipă şi baston.
Constantin Brâncuşi s-a născut în satul Hobiţa din judeţul Gorj, la 19 februarie 1876, în familia lui Nicolae Radu şi a Mariei Brâncuşi, care se ocupau cu agricultura, prelucrarea lemnului şi creşterea vitelor. Micul Brâncuşi a învăţat de la meşterii dulgheri ai satului, în primul rând de la tatăl şi bunicul sau, priceperea de a ciopli lemnul. Hobiţa a reprezentat o sursă de inspiraţie pentru arta sa: de la casele frumos împodobite, la vechea biserică de lemn cu fruntarul crestat, sprijinit pe stâlpi, ce evoca obârşia viitoarei Coloane Infinite, şi cimitirul satului, cu troiţele şi crucile înflorate.
Dornic să cunoască lumea, la 7 ani, în 1883, Brâncuşi are primul act de independenţă de care îşi aduce aminte, pleacă „de-acasă în lume”, aşa cum este documentat de Barbu Brezianu, dedicat cercetător român al operei lui Constantin Brâncuşi. Este găsit de mama sa la Târgu-Jiu şi adus acasă (unde urmează prima clasă primară în comuna Peştişani). În 1884, în clasa a II-a, este pedepsit, pe motiv că a crestat cu briceagul banca şi întrerupe învăţătura, şi trimis ucenic la un negustor de butoaie. Alege pietre din alba râului şi îşi umple buzunarele cu ele, aspirând de pe atunci să modeleze forme cu care să se poată juca, forme „în stare să aducă bucurie oamenilor”.
În 1904, pleacă pe jos la Paris, unde lucrează un timp în atelierul renumitului Auguste Rodin. În 1914, are prima expoziţie personală la New York, urmată de cea mai prolifică etapă creatoare. Încetează din viaţă la 81 ani la Paris. Lucrările sale sunt răspândite în toată lumea, în cele mai mari muzee şi colecţii, foarte puţine aflându-se pe teritoriul ţării natale a artistului.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
Citește și...
